luni, 21 septembrie 2009

In drum spre casa...

E ora 6.10. Deja batai pe scaun...din partea aialalta se aude un bip. Wtf, pana la urma de ce nu va lasa cu mess-ul??? E clar, tre sa ne incarcam cartelele alea de cosmote...e un must!!! Stiu, tu la salariu...si eu...ei bine eu cand ma voi reprofila...lucru ce se va intampla in curand, sper. Dupa multe trageri de manaca si multe insistente, se pare ca nimeni nu pricepe ca eu trebuie sa imi ud boschetul de pe birou,...reusesc sa ma urnesc. Timpanul drept deja se revolta, ceva ii urla in ficati:

- Pana la urma tu nu intelegi ca este chiar ofilit si in moarte clinica demult? Arunca-l odata si treci peste??
- Nu, nu inteleg si nu, nu-l arunc, pleaca o data cu mine. Nu te pui cu oamenii incapatanati.

Bun, am lamurit si problema asta. Am iesit pe usa cladirii. Un bipait infernal...

- Da stiu, te enerveaza, cu timpul n-ai sa-l mai auzi trust me.

O invartitura de metal ca la metrou si...free willy.

- Ce facem acum?
- Simplu, n-avem bani...o luam spre casa.

Inghesuiala, fete necunoscute plictisite si obosite ce nu doresc sa imparta un drum cu tine, un trancanit de sine, multe marci pe 4 roti imprastiate pe jos si pe sinele noastre implicit, o trecere de pietoni traversata pe rosu si gata, am ajuns.

-Ai vazut ca n-a fost greu? Ti-am zis eu ca te obisnuiesti.
- Si totusi...asta a fost tot? Gata, mergem acasa?
- Pai nu ti-am spus ca n-avem bani?
- Si sala noastra de consilii, nu ti-e dor de ea?

Damn it chiar imi e...Ne scotocim bine prin buzunare...ne foim prin troleu, lovim 2 pasageri prost plasati si cand sa inchid usile, sarim! La tata care va sa zica, wtf, pana la urma trebuie sa discutam. Dupa multe insistente...cedez greu, credeti-ma, chiar si pe ultima sutime de metri, ajungem si la tata. Acolo...ei bine, acolo am revenit acasa :) locul meu, locul tau, locul amintirilor noastre? In seara asta ce problema dezbatem? Planul de afaceri e facut...tu doar prezinta-mi oferta :)

Si cand te gandesti ca drumul e trasat...boschetul e ofilit...si o luminita se intrevede...sau poate nu...Wtf, nu-ti plac tie incertitudinile? Pana la urma eu ti-am prezentat oferta, doar nu te astepti sa o si cumpar in locul tau.

4 comentarii:

  1. da, deci esti nebuna :)))))) doamneeeee cat am ras :)))

    nu ne lasa cu mess-ul pt k nu ne lasa, nici mie nu-mi convine...uofff; boschetul ala nu l-ai udat pana acum k de-aia a murit, da bine k te-ai gasit sa-l uzi cand e in agonie (nu la- lasat nici sa traiasca, da nu-l lasi nici sa moara) :P; Chestia aia tiuitoare de la usi n-o inteleg, je me jur... am surzit azi oricum :((; iar "LA TATA"... hmm, andreea, locul asta a devenit deja o a doua casa pentru noi, ne stiu aia ca pe niste "iepe breze" nu puteam rata ocazia... pacat totusi ca n-am vazut si luminita (aia de la orizont, nu aia din B.D :P)
    Maine aclasi traseu??? :((( I hate babele, mosii, tramvaiele, troleibuzele si mai ales controlorii!!! Daca iau amenda, tu o platesti!!! CLAR!

    RăspundețiȘtergere
  2. dap...platesc, je me jure la prima pensie :P si nu te mai lua de boschetu meu ca stii ca e sexy asa ofilit si in agonie :)) nu-l las, sta prea dragutz pe biroul meu...si la tata, dap, tot eu te-am initiat in sala de consilii :P cat despre drumul de maine...gogule eu m-am decis sa te ajut(si da, e din B.D.)

    RăspundețiȘtergere
  3. :))) oki, funny, funny pana la un punct! Cu la tata eu te-am initiat!!!!! X( Recunoaste si nu ma face sa ma aricesc!!! Vrei sa-ti spun si pe blog ce mia-i rasp cand te-am intrebat ce terase frecventezi??? Ea mergea numai prin centru domle, nu-i mai placea in Berceni... si acu are tupeul sa spuna k ea m-a initiat... hmmm M-am aricit X(

    RăspundețiȘtergere
  4. haha...sa zicem, sa zicem, doar sa zicem...si totusi, cu aricitul de la mine o ai :P in rest, da domle, centrul e bun pana la un punct, in rest La Tata sa traiasca...si gata ca o tinem asa pana dim cand se face 8.10. stii tu, the road baby...:)

    RăspundețiȘtergere