Un zambet...o amintire dintr-o benzinarie

Am o problema cu benzinariile...de fapt nu cu ele ci cu ceea ce simt atunci cand trec prin ele. Fie ca ma opresc sa pun benzina...in masina mea sau a altcuiva, fie ca ma duc sa o folosesc in scopuri "nobile" sau nu, fie ca ma scoate din impas atunci cand nici un non-stop nu este la indemana...o benzinarie e tot timpul acolo cand am nevoie de ea.

Fie ea Lukoil, Petrom sau alta firma straina, o astfel de locatie, de la o vreme, imi trezeste amintiri, ma indeamna la sentimente si ma cheama spre delectare. Ma simt bine intr-o benzinarie...e sentimentul acela placut in care sunt in mijlocul unei curse nebune din care ma opresc doar pentru o carte de vizita imbibata in combustibil si ghiftuita de tot ce am eu nevoie.

Oamenii care intra in benzinarii sunt calatori, sunt oameni care vin si pleaca, intra si ies, se folosesc de ea si dupa aia o uita pentru alta mai buna si mai aprovizionata. Cu toate acestea, sunt sigura ca fiecare dintre noi are amintiri dintr-o benzinarie. Eu am multe, multe care ma determina acum sa ii dedic si un post...

Tot timpul aceste surse de alimentare au fost acolo cand am avut nevoie de ele. Niciodata nu m-au tradat, niciodata nu m-au mintit, niciodata nu m-au amagit decat atunci probabil cand au fost in inventar. Si pana si atunci m-au avertizat, mi-au semnalat un cos de gunoi plin de mucuri de tigara care parca imi striga: ai rabdare, doar ma refac, ma aprovizionez pentru a te multumi pe tine.

Si pana la urma de ce nu le-as iubi? Ele mi-au regandit intalnirea cu sckittles, ele mi-au pastrat vie privirea atenta ce-mi semnala un zambet de starbucks...snack attack...malboro. Si pana la urma, benzinaria ma asculta atunci cand eu tac...atunci cum de tu nu poti, atunci cand eu vorbesc?

Un marlboro lights scurt, va rog.... o stella artois si un bounty! Cat face...a...nu, n-am alimentat!