joi, 22 octombrie 2009

Doar o dimineata...

Te trezesti din pat si simti umezeala, desi cerul gurii iti este uscat. Dai sa iesi din asternut si iti este frig, desi temperatura camerei iti indica 25 de grade. Te dezmeticesti cu greu si te intrebi inca o data de ce??? De ce trebuie sa te trezesti cand tot ce vrei este sa visezi??

Iti spui impaciuitoare ca asta e mersul lucrurilor si ca totul s-a schimbat...te indrepti catre pasta de dinti si adulmeci obligat sandvisurile, cand tu visezi o cana mare si sanatoasa de cofi, aburinda neaparat. Pana la urma sa te frigi cu cafea e una dintre placerile tale...

Te invarti bezmetica prin casa. Impachetezi, numai 6 minute si este atat de moale pe cat il doresti...Sorbi cu nesat si in graba dintr-o ceasca ce-ti deseneaza amintiri placute si pleci. Asta nu inainte de blush si de gloss...

Suni...Ai ajuns la timp...Acelasi timp pe care il traiesti zi de zi...Aceeasi rutina si nimic mai mult. Si pana la urma de ce??

Astazi am invatat sa urasc diminetile, desi le iubeam cand imi prezentau inca un senin virgin si neintinat....Le deosebeam de seri, seri in care doar vroiam un sfesnic bun care sa ma adoarma. Acum, totul s-a schimbat... Si peste cateva zile, noaptea se va lungi si se va preschimba in zi si invers...Pana la urma cui ii pasa de solistitii???

Ma intreb doar daca atunci cand visez uracios o dimineata, un trezit nevoit si negandit ma va face sa dau ochii din nou cu primele raze de soare?...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu